miercuri, 28 iulie 2010

Eden

Did you ever think of me,
As your best friend.
Did I ever think of you,
I'm not complaining.

I never tried to feel.
I never tried to feel.
This vibration.
I never tried to reach.
I never tried to reach.
Your eden.
Did I ever think of you,
As my enemy.
Did you ever think of me,
I'm complaining.
I never tried to feel.
I never tried to feel.
This vibration.
I never tried to reach.
I never tried to reach.
Your eden.
I never tried to feel.
(Your eden.)
I never tried to ...
(Your eden.)

marți, 27 iulie 2010

O noapte si-o zi...

Cum am ajuns in aceasta situatie nici nu vreau sa ma gandesc, nici nu-mi pasa...Trairea...Placerea...
- Vrei sa vin?
- Da, vino!
- Esti sigura?
- Nu, nu sunt, dar vino!
Atat. Hmm...n-a fost chiar atat...dupa ce mi-a sarit inima din piept, dupa ce am cautat-o si-am bagat-o la loc, m-am linistit, am gandit problema si am ajuns la concluzia ca nimic rau nu se poate intampla. E doar un barbat. Asa ca m-am bagat cuminte in cada plina cu spuma, m-am relaxat, am baut un pahar cu whisky...Apoi mi-am cautat crema de corp..ce rost are sa ai creme de corp pe care sa dai o gramada de bani doar sa inciti simturile barbatilor cand nu le gasesti? Dupa inca o ora de cautari febrile si inca un pahar cu whisky...m-am lasat pagubasa...Pana la urma, pe mine vine sa ma guste...nu crema...
Recunosc, stau cu laptopul in brate si nu stiu ce sa scriu...Stiu doar ce-am trait...ce-am simtit...Am franturi de imagini si multe sentimente...plus urme pe corp...buzele umflate...muscaturi pe gat...incheietura imi pulseaza...Ah, si ce bine e!
Pasiunea in stare pura... salbaticia... carne... maini... degete... framantari... muscaturi... parul meu... ochii lui... coapsele care-mi ard... Gemetele mele... totul in mine tipa a placere.... imi mangai acum gatul... e muscat, ma doare... si totusi imi place... ma mangai si-mi aduc aminte... o noapte si-o zi... picioarele ma dor... nu-mi pot atinge fata pentru ca ma ustura... vaginul pulseaza dureros... dar... o noapte si-o zi de placere...

- Mai vii sa ma vezi?
- Mai vrei sa vin? Nu-ti pare rau?
Sa-mi para rau...rau imi pare ca a plecat si ca saruturile lui creeaza dependenta....

luni, 26 iulie 2010

Un pic de sex, se poate?

 - Domnisoara, nu va suparati, as dori sa va sarut!
 - E posibil, domnule? Cu cea mai mare placere! Cu dumneavoastra, oricand!
 - Dar...daca tot va sarut...pot sa va si mangai putin?
 - Daca insistati...da, ma puteti mangaia...Da, pe spate...Acolo e zona mea erogena...! Ah, da...e bine!
 - Dar..stiti...acum ca va sarut si va mangai, un pic de sex, se poate?

Dumnezeule, o iau razna! Sunt cu simturile incordate la maxim...Stau la birou si ma gandesc la sex...Da, la sex...N-am mai facut asta de mult...Nu am mai fost atat de incordata si atat de dornica de multa vreme...Sunt ca un arc...De fapt, asa n-am mai fost niciodata! Si e al dracului de bine...Ma uit la lumea care vine sa vorbeasca cu mine, dau usor din cap, aprob, zambesc amabil...si in timpul asta ma foiesc incetisor pe scaun...la amintirea unui orgasm dorit!

Partea buna e ca imi revin, partea si mai buna e ca ma simt mai atragatoare ca niciodata...imi vine sa fac toate nebuniile posibile si imposibile fara sa-mi fie frica si fara sa ma intreb de ce!
Am lipit pe buze un zambet (da, zambetul pe care mi-l urasc barbatii pentru ca nu inteleg nimic din el) si sunt ametita...Parca as fi drogata...Inima imi bate cu furie...atat de tare incat doare...Dar doare de placere si de fericire! Inima mea doare de prea multa viata in ea!
Traiesc...!

vineri, 23 iulie 2010

Pentru tine....da, pentru TINE!

Stiu ca ai spus ca nu vei citi pentru ca nu vrei sa ma vezi trista...sau jos...dar poate...cine stie...vreau sa stii ca ma gandesc la tine...mai ales acum....

Orgasmul - the final frontier

Tin minte ca eram prin primul an de facultate si o colega imi spunea ca atunci cand are orgasm aude Corul Vanatorilor...si-o zicea cu gura pana la urechi...si-avea sclipiri in ochi. Eu eram neinitiata in toata treaba asta cu orgasmele si mi-or mai trebuit vreo cativa ani pana cand sa-mi dau seama cam cum sta treaba cu problema. Dar si cand am aflat...am devenit dependenta de aceasta senzatie...
Mi-am invatat corpul atat de bine...incat nu prea conteaza cu cine ma culc...pentru ca stiu exact ce trebuie sa fac sa obtin ce am nevoie..si anume..senzatia..plutirea...transpunerea intr-o alta dimensiune... Primul cand a fost...mi-l aduc aminte si-acum si nu cred ca-l voi uita prea curand...La fel ca la droguri...cauti apoi senzatia aceea de la inceput, placerea maxima pe care ai simtit-o cand ai gustat din ceva nou si de multe ori, interzis...Nu mai sunt la fel...unele sunt mai puternice..altele...sunt sa umple golul...Dar le caut pe toate...
Adolescenta fiind, am citit si eu cele 11 minute ale lui Coelho...si tin minte ca citeam cu ochii mariti despre cele 6 orgasme pe care le avea tanara domnita cu pictorul...Chiar daca nu stiam despre ce este vorba, imi dadeam seama ca e ceva special...
Si cum spuneam, ma transpun in alta lume...o lume care nu are marigini, nu are limite, nu are nimic decat culori...cele mai puternice si mai senzuale culori, necunoscute ochiului, dar cunoscute mintii...Sangele care-mi clocoteste in vene...degetele inclestate pe bara patului...picioarele nu ma mai asculta...simturile ascutite la maxim...plutesc intr-un univers de culori si stele...Ah, orgasmul...the final frontier...
Aceasta noua dimensiune este atat de placuta sufletului meu si imi apartine in totalitate, incat nu accept pe nimeni sa ma scoata din ea...Barbatul de langa mine dispare cu totul...nu mai exista nimeni si nimic..decat simturi...si placerea mea...Suna egoist...dar e singura lume care ma accepta asa cum sunt...Nu vreau mangaieri dupa, nu vreau sarutari...nu vreau shiturile alea atat de ... comune...imi vreau doar lumea si placerea...

miercuri, 21 iulie 2010

Despre Uitare presarata cu Sex

De cateva zile, ma tot gandesc ca am doua frici importante, pe langa toti ceilalti demoni din mine...Mi-e frica de uitare si mi-e frica de singuratate...Mi-e frica de uitare in doua moduri: mi-e frica sa nu ma uite lumea si mi-e frica de faptul ca imi voi uita eu sentimentele si sa mai fiu om...A doua e cea mai dureroasa...Sa uiti cum te-ai simtit langa un om, sa uiti cum zambeai cand iti spunea ceva...sa uiti cum era cand iti spunea ca te iubeste...Ah, uitarea! Am gasit acum doua zile un film cu mine si cu el...un el..acel el...Cate declaratii de dragoste, cate cuvinte frumoase...L-am privit cu nepasare...Dumnzeule, am uitat! Faptul ca el m-a uitat? Atata timp cat el nu-si face procese de constiinta, atunci totul e in regula! El e fericit..eu nu...Dar nu asta conteaza! Important este ca am UITAT cum e sa fii fericit.
Singuratatea? Un alt demon de-al meu...E greu sa fii singur cand esti inconjurat de oameni...Si doare al dracului...
Dar...mi-am dat seama ca sunt singura pentru ca sunt rea..si de ce sunt rea? Pentru ca am uitat cum e sa fii buna...Deci, Uitarea e cel mai mare demon...Sunt rea si ii indepartez pe cei din jurul meu...Daca simt ca cineva ma iubeste, eu incep sa-l urasc...De ce sa ma iubeasca? Eu nu merit sa fiu iubita...
Acum doua seri stateam cu iubitul meu in pat...lumina stinsa...o lumanare isi arunca reflexiile pe pereti si imi urmaream umbra pe peretele de langa mine...Si ma simteam atat de singura...si imi doream sa fie cineva langa mine...si era...dar nu era acel cineva...
El a inceput sa ma sarute..instinctiv mi s-a facut greata si am vrut sa-l pedepsesc penntru durerea mea...am strans din dinti si nu m-am miscat de la locul meu din pat...Stateam pe burta, cu mainile sub perna...cu fata spre perete...tacuta, mandra si cruda...ca o regina...goala...
A incercat sa-mi faca niste complimente si am inceput sa rad...atat...Moment in care el mi-a spus:
- Sa stii ca urasc rasul tau crud si sarcastic!
- Ti-am spus de la inceput ca sunt o femeie greu de suportat...am suierat printre dinti!
- Si incerc sa te inteleg, iubito!
- Atunci fa-o fara alte comentarii suplimentare!
M-am urat pentru acea replica...dar nu mi-am cerut scuze, nici iertare...doar am facut sex...El a facut sex..eu practic nu m-am miscat...Am stat in continuare pe burta, cu mainile sub perna, cu capul intors spre perete...urmarind umbrele de pe perete...in timp ce el ma penetra....iar eu eram atat de singura si pierduta in uitare...

luni, 19 iulie 2010

Remember?

Bună seara, iubito. Te-aştept ca din cer
Să-mi aduci continente de palid mister!
Cu trenul acesta personal şi stingher.
Bună seara, iubito.

Iubite... Bună seara.
Te-aştept ca din cer.
Te-aştept să îmi aduci continente de palid mister.
Bună seara, iubite te-aştept ca şi când
Numai dragostea noastră ar fi pe Pământ
Mai presus
Bună seara, iubite te-aştept ca şi când,
Numai dragostea noastră ar fi pe Pământ
Mai presus de măriri, de căderi, de măriri,
De cuvânt.

Bună seara, iubito ! Pot să-ţi spun prin cuvinte
Că puţine mai sunt pe Pământ lucruri sfinte,
Că intră iubiri prematur în morminte.
Bună seara, iubito.
Sunt destui care vor
Să ne pună la uşa iubirii zăvor,
Să pună cătuşe cuvântului dor.
Bună seara, iubito.

Iubite, bună seara.
Te-aştept ca din cer...
Te-aştept să îmi aduci continente de palid mister.
Bună seara, iubite te-aştept ca şi când
Numai dragostea noastră ar fi pe Pământ mai presus...

miercuri, 14 iulie 2010

Despre sex si relatii...

Ieri stateam de vorba cu Miss Lefty care da, traieste...despre relatii...despre relatiile noastre ratate si am ajuns la concluzia ca pana la urma problema e la noi... Adica, vorba ei, am avut parte de barbati de toate varstele si toare marimile...cu toate astea, niciunul dintre acestia n-a ramas langa noi. Si ne-am pus intrebarea: De ce? Pe undeva sigur gresim...dar inca nu ne dam seama unde...

Barbatii vin si pleaca...vin, mint, fut si gata...Poate vrem noi prea mult? Sau poate oferim prea putin...din punctul meu de vedere, oferim cam totul...Dar nu e suficient.
Chiar ma gandeam ca, de fiecare data cand Miss Lefty intra intr-o relatie, se dedica total acelei relatii. Eu nu sunt chiar asa...Mie-mi place sa mai zburd. Dar ea, nu. Ea e cu totul si cu totul pentru acel barbat. Sexul e sex, nenica...si toate celelalte treburi le indeplineste cu brio...mancare, distractie si alte chestii...De multe ori, cand Miss Lefty e implicata, eu nu o mai vad...nu mai iesim la cafele...nu mai batem cluburile...Noroc ca asta se intampla rar...:D

Chiar ma gandeam, in timp ce-mi povestea despre noul ei iubit ca pana la urma, barbatii sunt si ei niste dobitoci. Nici ei nu stiu ce vor. Cum sa-ti povesteasca unul cate curve a avut la viata lui si sa fie si mandru de asta? Si apoi sa inceapa sa bata apropouri despre ciorapei, pantofiori si alte chestii? Mi-a placut replica lui Miss Lefty:
- Sa stii ca iti sug la fel pula...si cu ciorapei...si fara...
Oare din cauza replicilor de genul fug barbatii? Adica, daca Miss Lefty ar fi zis:
- Da iubitule..incercam...
Poate ar fi fost altceva...Dar in conditiile in care suntem la o varsta la care stim ce ne place sa facem si ce nu...pentru ca le-am cam incercat pe toate...si stim de unde sa alegem...cred ca sexul ar trebui sa provoace placere ambilor (sau cati sunt :D)...Mie personal imi plac tocurile si ciorapii si all sorts of kinky stuff...dar cred ca tine si de barbatul cu care sunt...

Da..am pornit de la relatii si am ajuns la sex...Normal, pana la urma cam la asta se reduce totul. Eu oricum sunt greu de suportat...Daca nici in pat n-as fi o diavolita (cum s-a exprimat un fost de-al meu), atunci clar as lua-o razna!

Eu am incetat sa mai incerc sa inteleg barbatii...nu-i inteleg nici pe ei si cu atat mai putin ma inteleg pe mine...

marți, 13 iulie 2010

In podul palmei daca iau nisipul...

...simt un inel jucandu-se de-a mirii...



Iubita mea cu foarte mari probleme...cu chip slavon si nume de regina...

luni, 12 iulie 2010

Femeile nu stiu ce vor...

Ieri, pe cand ma intorceam de Rasnov, intr-un maxi taxi imputit...pe un loc stramt..cu doi rucsaci in brate...schimband mesaje cu un om extraordinar...am inceput sa-mi pun intrebarea atat de comuna: De ce femeile nu sunt niciodata multumite cu ceea ce au?

In cazul meu, dupa 2 ani de suferinta in care sufletul mi-a fost o rana deschisa, am cunoscut pe cineva dornic sa ma accepte asa cum sunt, un om care traieste pentru a ma face pe mine fericita...un om care vrea sa-mi dea totul si nu cere practic nimic. Well, se pare ca mie nu-mi e indeajuns. In momentul de fata, as fi dispusa sa arunc totul la gunoi pentru un vis, o traire efemera, pentru niste discutii care mi-au ajuns la inima, pentru o alergare si-o cautare care n-au final.

Cel langa care sunt acum e minunat...e tot ceea ce-si poate dori o femeie in situatia mea...un om langa care sa construiasca...un om langa care are un viitor...un om care o sprijina in absolut tot ce face...un om pe care pana la urma il iubeste...

Celalalt imi ofera trairea...Noi, femeile, suntem dispuse sa acceptam cuvinte mincinoase care ne fac sa traim...De ce?Pentru ca suntem pasionale...Vrem pasiune in viata noastra...Nu, nu tine de telenovele si alte shit-uri, dar tine de inima...Pentru cateva cuvinte care ne fac sa credem ca cineva acolo vede adanc in sufletul nostru, suntem dispuse sa renuntam la tot ce inseamna caldura si siguranta in viata noastra.

A fi safe este atat de important? Conteaza securitatea atunci cand de fapt vrei sa traiesti? Ce e mai important? Caldurica sau focul? 
Caldurica, zic eu ca e pentru o viata...Focul in schimb se stinge...Dumnezeule, dar e atat de bine... O tine de maturizarea sufleteasca? Poate inca n-am inteles eu cum sta treaba cu viata in general... Sau o tine de constructia mea interioara? Cum poti sa-i spui unui vulcan in eruptie sa nu mai explodeze pentru ca nu e bine?

Mama intotdeauna mi-a spus ca Dusmanul unei vieti extraordinare este o viata calduta...Adica, nu vrei mai mult pentru ca e bine asa...n-ai probleme...sau daca ai, sunt minore si le rezolvi...dar asta nu inseamna ca nu poate fi mai bine.

Oare sunt eu nebuna? Oare nu m-am ars indeajuns pentru a ma linisti? Sau pur si simplu sunt femeie?

Cica I am a woman...

E pana la urma simplu: vreau si siguranta, dar vreau si foc...vreau si sprijin, dar si sarutari nebune ascunsa dupa usa de la camera hotelului, vreau liniste, dar vreau si nebunie...


marți, 6 iulie 2010

A trai...

Tocmai am realizat ca am incetat sa traiesc...am mai mult de un an si jumatate de cand n-am mai simtit nimic...Acum realizez ca in momentul cand El, acel el a plecat, a smuls si tot ce era frumos in mine. Da, traiesc din inertie, pentru ca asa trebuie, incerc sa ma bucur, dar nu ma mai bucur la  fel...Nimic nu mai e la fel!
Mi-am uitat si amintirile...mi-am impus asta...Stau cateodata si constientizez cu groaza ca nu-mi mai aduc aminte de El. Da, mai stiu cum ne-am cunoscut, dar i-am uitat privirea...I-am uitat cuvintele...I-am uitat atingerea...Am uitat 2 ani in care m-am considerat cea mai fericita femeie din lume...
I-am uitat declaratiile..si am uitat cum era sa nu pot respira langa el...Incerc cu disperare sa-mi aduc aminte de ce l-am iubit atat...
De ce a fost atat de important pentru mine? De ce mi-am distrus sufletul...mi l-am facut bucatele si l-am imprastiat in toate colturile lumii? Pentru el...Si de El nu-mi aduc aminte...Am uitat cum era atunci cand faceam dragoste...Am uitat cand El era Zeul meu...
Si ce e cel mai rau, m-am uitat pe mine cum eram atunci...