Uneori vreau doar sa ma ascund. Sa ma duc singura, in coltul meu, acolo unde nu ma poate vedea, auzi, atinge nimeni. Acolo unde pot plange si rade fara sa fiu intrebata de ce o fac. Nu caut absolutul pentru ca sunt destul de realista sa stiu ca nu exista. Dar acolo, in coltul meu, totul este perfect. E cald si sigur. Nu simt nici raceala zapezii, nici caldura soarelui. Nu imi pasa nici de razboi, nici de cutremure, nici de alte cataclisme ce s-ar putea abate asupra lumii. Acolo, in coltul meu, sunt doar eu. Dezbracata de tot...De camasa care se muleaza perfect pe curbele bustului meu, de fusta mult prea scurta (pentru ca barbatilor le plac picioarele lungi), de pantofii cu toc cui, care imi fac picioarele si mai lungi, de sutienul care imi face sanii sa fure privirea oricarui trecator. Imi sterg machiajul care imi scoate ochii in evidenta (stii ca sunt verzi acum, din cauza stralucirii zapezii?), rujul care imi face buzele si mai carnoase...
In coltul meu nu mai are loc nimeni...doar gandurile mele se imbulzesc sa iasa in evidenta, ca la un targ de vechituri. Stau acolo ascunsa, si te astept. Pentru ca da, tu nu intri in categoria "nimeni". Pentru ca nu cred ca mai e cazul sa mai mentionez ca oriunde as fi, orice as face, tu esti in sufletul meu.
Daca mi-e dor de tine? Nu. Pentru ca te port cu mine in fiecare clipa. Pentru ca atunci cand nu te gasesc, imi dai un semn si imi reamintesti ca tu de fapt nu ai plecat niciodata. Doar ca eu nu am putut sa te vad.
Asa, goala, dezbracata de toate mastile cotidiene, stau in fata ta. Te uiti la mine si imi zambesti. Imi vezi lacrimile din ochi si imi raspunzi fara sa astepti intrebarea, cu un sarut din care stiu ca e modul tau de a-mi spune ce insemn pentru tine. Si stiu ca tu, doar tu, poti vedea cine sunt cu adevarat. Probabil de aia esti si singurul in care pot crede nebuneste....
Nu mi-e dor de tine. Doar imi lipsesti....te astept....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu