Sa ma retrag?

Nu am putut sa stau azi la curs. Nu imi raspunsesesi de dimineata si eram putin ingrijorata. In plus ma plictisea maxim profa. Am gasit un raspuns de la tine cand am ajuns acasa. In mod normal m-as fi bucurat, dar de data asta am simtit ca ceva nu e in regula. Apoi imi spui ca am facut prea multe deja si ca ai prea mult de munca pt a te mai gandi la problemele tale si ca sa nu ma invinovatesc niciodata daca tu o sa ramai acolo, unde nu iti e bine.

Nu sunt in stare sa iti dau un raspuns inteligent. Ce as putea sa iti spun? Ca sunt in stare sa fac orice ca sa iti fie mai bine? Ca am asteptat momentul asta in care sa putem discuta, 1 an si 7 luni? Ca te iubesc si ca te vreau langa mine si ca probabil ca acum as putea sa iti ofer ceea ce imi cereai atunci pentru a fi tu? Sa fiu ipocrita si sa iti spun ca atunci cand erai cu mine, erai tu? Si ca de cand ai "relatie serioasa" esti praf? Nu o sa ma crezi, nu o sa intelegi si o sa ma judeci.

Iti spun doar ca nu m-as simti vinovata (pe naiba...intotdeauna ma simt vinovata cand nu reusesc sa fac ceva) dar ca mi-ar parea rau sa te stiu asa...pe dracu. Nu mi-as ierta-o niciodata daca nu reusesc sa te scot din starea asta. Si o sa ma cert mereu ca nu te-am ascultat cu adevarat si nu am inteles de ce ai nevoie atunci cand eram langa tine din toate punctele de vedere.

Si acum? Ce te astepti sa fac? Sa ma retrag? Sa continui? Daca ti-ai regasi curajul si ai putea sa imi spui ce sa fac si cum....